Din nou părinţii bat alarma! – Crezi că ştii ce învaţă copilul tău?

Copilul tău astăzi a fost la şcoală sau la Centrul Prietenos Tinerilor? A făcut ora clasei, sau educaţie pentru „sănătate”?

Dintr-o discuţie cu diriginta fetiţei mele aflu că la ora de dirigenţie, dnei profesoare i s-a spus să ia copiii şi să meargă cu ei la Centrul Medicilor de Familie. Dnei diriginte nu i s-a permis să intre să vadă ce se întîmplă acolo. Menţionez că fetiţa este în cl. V. Întrebînd ce le-a povestit, mi-a spus că li s-a făcut o prezentare despre alimentaţie şi igienă. La final au desenat un copac, au scris numele şi telefonul. Fetiţa mea nu a desenat nimic, dar colega ei, i-a luat repede foaia, a desenat copacul, a scris datele fetei şi telefonul şi a dat foaia doamnelor instructoare.
Dna psiholog care a făcut instructajul este aceiaşi doamnă care a împărţit broşurile „Ghid pentru o călătorie sigură prin adolescenţă”http://issuu.com/sspt/docs/ghid_adolescenti/1?e=8392093/2894354 . Desigur deja noi ştim că aceste doamne fac parte din Centrul Prietenos Tinerilor.
Dacă privim cu o atenţie minimă ghidul sus-numit, aflăm că nu doar despre alimentaţie este vorba, şi direcţiile lor principale nu constituie doar alimentaţia şi igiena, ci şi alte teme, vedeţi articolul care l-am scris deja pe această temă. http://www.aparatorul.md/scrisoarea-unei-mamici-din-r-ul-floresti-catre-aparatorul-ortodox/
Eu îmi pun întrebarea, de ce copiii au fost scoşi din şcoală şi a fost duşi în altă parte pentru a li se explica anumite lucruri? De ce dirigintei nu i s-a permis să intre la acea activitate? De ce părinţii nu au fost informaţi de această acţiune? De ce copiilor li s-a cerut să dea un desen cu datele lor personale?

Interpretarea mea personală este că Statul nostru foloseşte un instrument (Centrul Prietenos al tinerilor) pentru a le inocula copiilor noţiuni cu care părinţii nu sunt de acord.
Prin această metodă ei lovesc în primul rînd în autoritatea părinţilor, care chipurile nu sunt în stare să îşi înveţe proprii copii despre noţiuni elementare ce ţine de igienă, alimentaţie, pubertate, relaţii intime, individualitatea şi alte lucruri.
A doua autoritate care este atacată este cea a profesorilor. În acest caz dnei dirigintă nu i s-a permis să asiste la activitate. Eu cred că este inadmisibil acest fapt. Adică Ministerul Educaţiei, Părinţii, administraţia locală şi toată lumea recunoaşte că dna profesoară este capabilă să predea şi să comunice cu copiii, iar aici la această activitate, ea este exclusă… pe motiv că nu este potrivit să asiste şi ea. Asta nu e singura acţiune cînd autoritatea profesorului este atacată. Promovarea exacerbată a Drepturilor Copiilor, interpretate tendenţios prin diferite seminare, nu fac decît să pună elevii în contradicţie cu profesorii şi cu bunele moravuri sociale şi comunitare.
În ultimii cîţiva ani, profesorii sunt aduşi la un statut de simplu angajat, care trebuie să vină şi să citească o materie oarecare. El este exclus din procesul de EDUCAŢIE, de formare a personalităţii integre a unui elev.
Dragi profesori, sunteţi oameni care aveţi ştiinţă de carte, puneţi-vă întrebări. Vedeţi încotro merg aceste generaţii crescute într-un libertinaj verbal, comportamental şi sexual în numele unei idolatrii care fastuos este numită „Drepturile omului”. În numele acestor drepturi, copiii noştri şi ai dstră sunt învăţaţi că albul poate fi negru şi că negrul poate fi alb, adică un băiat se poate recunoaşte pe sine că fiind fată, şi o fată se poate identifica ca băiat, dacă aşa „crede de cuviinţă”, şi… Doamne Fereşte de încerci să îi spui că „Împăratul este gol”.  Documentati-va despre identitatea de gen. http://stiripentruviata.ro/gabriele-kuby-romania-nu-este-deloc-inapoiata-ci-dimpotriva-sa-nu-credeti-ca-toate-lucrurile-bune-vin-din-occident/
Dna Profesoară de istorie, după o discuţie cu fata mea despre noţiunea de „schismatici” http://www.aparatorul.md/page/2/ , a afirmat că nici ea nu este de acord cu ce este în manual, dar dacă ministerul aşa a considerat, nu avem ce face, trebuie să învăţăm ce este scris în manual.
Eu am rămas „cu gura căscată”, adică dumneata ştii adevărul, şi perpetui o minciună, doar fiindcă organul ideologic de mai sus aşa a lăsat scris într-un manual?! Dragi profesori, am ajuns să fim atît de lipsiţi de orice criteriu profesional deontologic, de orice morală şi nu în ultimă instanţă lipsiţi de adevăr? În condiţiile în care nimeni nu te pedepseşte că expui un adevăr ştiinţific elevilor tăi.

Ultima vreme noi întîlnim noţiuni gen „Şcoala Prietenoasă Copiilor”, „Centrul Prietenos Tinerilor”, „Hai cu noi la o şcoala mai bună”. Să înteleg că pînă acum profesorii erau nişte monştri, că şcoala era „neprietenoasă”, adică chiar duşmănoasă şi iată cum a apărut gazeta de perete, cu telefonul psihologului şi a liniei fierbinte, deja Şcoala are toate standardele unei instituţii prietenoase?! Continuînd aceaiaşi logică, reiese că gata, statul în doi ani a reuşit şi a „născut” şcolile prietenoase copiilor, a mai facut un efort şi a expulzat nişte centre prietenoase tinerilor, şi cu asta am rezolvat toate problemele copiilor noştri. Că tot ce a fost pînă acum a fost neprietenos şi neprielnic. Interesant familiile în ce categorie se includ „Prietenoase”, sau „Neprietenoase”?

Dragi părinţi şi profesori, ceea ce se întîmplă la Floreşti, probabil se întîmplă în toate centrele raionale. Adică se ia cîte o clasă, care este dusă la Centrul Prietenos Tinerilor şi li se expun nişte teme, la care nici măcar diriginta nu le cunoaşte conţinutul, şi nu i se permite să asiste.
Presupun că elevilor mai mici li se vorbeşte despre alimentaţie şi igienă, iar elevilor mai mari li se vorbeşte despre relaţii sexuale „protejate”, avort „sigur”, infecţii cu HIV/SIDA şi alte chestii, sau la moment încep să vorbească despre alimentaţie, iar pe parcursul anului vor vorbi şi despre celelalte teme. Noi nici măcar nu putem şti exact ce li se va vorbi la următorul seminar.
Fac un apel către profesori: Haideţi să luptăm pentru normalitatea copiilor noştri, pentru ca copiii noştri să cunoască ce înseamnă respectul faţă de adulţi, să cunoască ce este bine şi ce este rău la timpul potrivit.  http://www.culturavietii.ro/2014/10/07/interviu-rezultatele-dezastruoase-educatie-sexuala-scolile-americane/ Nu lăsaţi ca nişte programe neclare să vă distrugă autoritatea. Nu vă lăsaţi manipulaţi prin cuvinte frumoase, corecte politic, cum ar fi „totul în interesul copiilor”
Dstră ştiţi că copii celor care conduc Google, Mackintosh si alte companii IT merg la scoli clasice, unde li se interzice folosirea pînă şi a unui telefon mobil? Voi ştiţi că unicele şcoli în SUA care mai fac educaţie sunt cele evreieşti şi cele catolice, iar cele publice sunt foarte slabe? (Marturia unui american) Studiaţi şi vedeţi care este regimul de disciplină in cele evreiesti comparativ cu cele publice şi ce li se predă acolo? Vă dau doar două exemple ca să le urmăriţi şi să vă convingeţi ce se întîmplă în şcolile publice americane ca să înţelegeţi de ce acum se introduc psihologi în şcoală https://www.youtube.com/watch?v=Fa7vysauMf4 https://www.youtube.com/watch?v=zDZFcDGpL4U http://www.ted.com/talks/ken_robinson_says_schools_kill_creativity
Dstră aţi fost formaţi de-a lungul mai multor ani, aveţi experienţă, aveţi anumite cunoştinţe: nu vă lăsaţi pradă unor formatori care ştiu să vorbească frumos şi repede despre ceva care dstră credeţi că nu cunoaşteţi.
Dragi părinţi sesizaţi-vă, mergeţi la diriginţi şi directori şi discutaţi despre aceste lucruri. Dstră aveţi dreptul să retrageţi copiii de la orice iniţiativă care este în afara curricumului şcolar. Dezvoltaţi o legătură strînsă cu profesorii dstră. Întrebaţi, verificaţi manualele, discutaţi.
Ceea ce se face împotriva noastră şi a copiilor noştri se face atît cît noi le permitem. Dar noi le permitem, fiindcă nu verificăm, nu întrebăm temele, nu discutăm. ŞCOALA TREBUIE SĂ DEVINĂ ALIATUL NOSTRU ŞI AL COPIILOR NOŞTRI. Folosiţi toată întelepciunea ca să ajungeţi aici.

Ala Stîrcu

Cum ortodocşii devin schismatici… în manualul de istorie din Republica Moldova

Întîmplător ascultînd fetiţa mea de cl. VI cum se pregătea la istorie la tema „Formarea statului independent Ţara Moldovei”, aud următoarea afirmaţie: „Localnicii erau numiţi vlahi, volohi, schismatici (ortodocşi). Afirmaţie scrisă în manual exact aşa, tot cu virgulă şi cu punct. Rămânând eu trăsnită de un aşa „adevăr” istoric, mă împinge curiozitatea să văd de unde a răsărit nerozia „ştiinţifică” turnată în capul copiilor noştri chiar la cl. VI, cînd ei încă nici pe de parte nu au o gîndire critică obiectivă.

La o căutare simplă pe internet, găsesc eu un Discurs de recepţie despre Istoria şi semnificaţia numelor de român/valah şi România/Valahia scris de Acad. Ioan-Aurel Pop, care ne oferă un citat luat dintr-o „ descriere a lumii, probabil de origine toscană (dintr-un manuscris de la Biblioteca Apostolica Vaticana, pusă recent în valoare pentru istoriografia română), care spune că, în jurul anului 1314, în „provincia”1 numită Ungaria, care era reame (regat, structură politică), trăiau, în afară de unguri, şi românii: „In quella medesima provincia sono i Rumeni e i Valacchi, e quali sono due grandi gienerazioni e anno reame e sono paghani”.2 Prin urmare, autorul din Peninsula Italică ştia la începutul secolului al XIV-lea că cei pe care occidentalii îi numeau valahi se chemau pe sine români (rumeni), că aveau anumite structuri politice organizate (reame) şi că nu erau „creştini”, mai exact nu erau „creştini adevăraţi” sau catolici. Cu alte cuvinte, erau „schismatici”.3 Mai sunt exemple în epocă, adesea din mediul franciscan, când credincioşii bizantini erau numiţi nu doar „schismatici”, ci şi „eretici” sau „păgâni”, nefiind plasaţi între „creştini”.4”

Cum vedem din citatul dat în original, despre Români se spune că sunt „paghani” adică păgîni. Academicianul „are grijă” să ne explice că asta înseamnă că eram noi româniii la vremea aceea numiţi „schismatici”, şi că franciscanii în general numeau pe credincioşii bizantini „eretici si schismatici”. Sursa fiind din cartea lui Ş. Papacostea: Between the Crusade and the Mongol Empire. The Romanians în the 13-th Century. Cluj-Napoca 1998, p. 13-136.

La notele de la subsol, autorul explică că: „Plasarea ortodocşilor („schismaticilor”) între „păgâni” se mai întâlneşte în epocă, în anumite medii exclusiviste occidentale (catolice).”

Prin urmare ceea ce se afirma in anumite medii exclusiviste, este luat de bune şi ni se pune eticheta că toţi ne numeau schismatici pe lângă vlahi şi volohi. Fiindcă asta se înţelege în manualul de istorie. Chiar daca eu personal consider ca dnul Aurel Pop face un fel de interpretare a cuvîntului „păgîn”, totuşi măcar dă citatul în original şi explică ca acest termen de „păgîn” circula doar în anumite cercuri restrînse.

Totuşi eu nu înţeleg cum într-un manual de istorie un popor singular este numit cu o judecată de valoare care era atribuită tuturor ortodocşilor din partea unor catolici singulari sau exclusivişti?! (Ţin să precizez, că ortodocşii nu au ars pe rug, nu au făcut cruciade şi nu a avut poliţie ideologică (inchiziţie) aşa cum au făcut-o catolicii. )

Prin urmare pe acelaşi considerent şi grecii, bulgarii, slavii ar trebui să scrie în manualele lor că străinii îi numeau pe ei „schismatici”.

Dragi autori, care vă consideraţi oameni deştepţi, aţi putea să îmi spuneţi cum o judecată de valoare este atribuită ca nume cuiva?

Să presupunem că în citatul de mai sus nu era scris „pagîni” ci „harnici” sau „graşi”. Să înţeleg că era să introduceţi în manuale „Localnicii erau numiţi vlahi, volohi, harnici şi/sau graşi”?! Desigur că nu.

Dacă ţineţi atît de mult să introduceţi părerea unor străini din medii exclusiviste, era cazul să scrieţi exact aşa cum afirmă ei, că iată unii catolici scriau/afirmau că românii/vlahii pe lîngă alte popoare ortodoxe erau consideraţi „păgâni”. Mai ales astăzi cînd facem apel la atîta corectitudine politică. Spre exemplu, cum aş fi considerată eu, dacă aş striga pe o femeie care o cheamă Maria, „fa, schismatico vină încoa” pe o stradă unde găseşti o singură Marie, dar sunt mai multe persoane care ar fi considerate de către cineva schismatice şi ele însele nici nu ştiu?!

Cu modestele mele cunoştinţe, totuşi cred că este tendenţios să foloseşti o caracteristică ca nume. Deci numele este Maria, Elena, Dumitru, care un străin o va numi Helena sau Dimitrios, şi nicidecum nu o va numi după o caracteristică care este comună, spre exemplu „neîndemînatica/ul”.

Pe lîngă toate cele expuse mai sus, totuşi să luăm în calcul alt aspect: copilului, tam nisam fără nici o explicaţie i se afirmă că românii erau numiţi schismatici, fiindcă erau ortodocşi, adică nu erau catolici. Prin urmare el se gîndeşte prin asociere că şi el este ortodox, adică un schismatic. Dacă mai face legătură cu ce a învăţat o lună mai devreme că, referitor la Biserica creştină în manual se vorbeşte exclusiv despre „războiul drept şi sfînt”, despre papa, apoi despre schisma, un paragraf despre inchiziţie şi un capitol mare cât toate temele de mai sus despre cruciade, iar la laborator se vorbeşte numai despre cruciade, atunci ce amalgam (caşă) de informaţii are în capul lui?!

Iată aşa avem şi imaginea de ansamblu cu care am fost crescută şi eu, că ortodocşii îs nu ştiu ce sectă, că Biserica este reprezentată de Papa, că ea a făcut rău prin inchiziţii, cruciade şi in general Biserica nu şi-a bătut capul cu Hristos. Dacă e să fim corecţi, consider că ar fi trebuit descrisă şi Biserica Ortodoxă şi practicile ei duhovniceşti şi sociale din acea perioadă. Da mă rog, se mai uita cineva la corectitudine şi etică profesională ce ţine de localnici?! Ia să încerci să afirmi un adevăr critic despre vreo confesiune religioasă, americani sau mai ales despre evrei… nuuu, da în mod special să zici vreun adevăr critic despre minorităţile sexuale.

Ar fi mai multe de spus cu privire la manualele de istorie, dar nu mai este nici timp şi nici resurse să le expun şi să le facem o analiză. Oricum, în urma răsfoirii mai atente observi tendinţe ideologice de tip „political correctness” şi părinţilor le recomand ca copiii să pregătească tema la istorie împreună cu părinţii sau un adult de încredere şi să caute diferite surse de informare, cel puţin pentru Istoria Românilor ar putea să îl citească pe N. Iorga şi Xenopol. Vreau să menţionez, deşi sunt lucrări ştiinţifice sunt cu mult mai uşor de citit decît chiar manualul de a VI-a.

Eu vă mai dau un citat pentru reflecţie de la Capitolul Istoria Medievala a Românilor, tema 9 „Biserica în Ţările Române” unde se dă aşa un exerciţiu „Exprimă-ţi atitudinea: Ce înseamnă să manifeşti toleranţă religioasă? Înseamnă oare aceasta dezicerea de canoanele propriei religii? Există astăzi toleranţă religioasă la noi în ţară?” În cazul că vreţi să discutaţi acest exerciţiu, vă recomand strict să citiţi şi capitolul respectiv.

Ah da, pe tot parcursul manualului găseşti noţiunea de „sfînt militar”.

Mult spor la studiu. Cu drag, Ala Stîrcu, un părinte incorect politic.
1 Termenul de provincia se referă probabil la împărţirea lumii creştine (catolice) în „provincii ecleziastice” de către curia papală.

2 Ş. Turcuş: Prima mărturie străină despre etnonimul “român” (1314), în „Cele trei Crişuri” (Oradea), seria a III-a, an I (2000), nr. 7-9 (iulie-septembrie), p. 6.

3 Plasarea ortodocşilor („schismaticilor”) între „păgâni” se mai întâlneşte în epocă, în anumite medii exclusiviste occidentale (catolice).

4 Ş. Papacostea: Between the Crusade and the Mongol Empire. The Romanians în the 13-th Century. Cluj-Napoca 1998, p. 13-136.

Niste saponele mai noi…

Despre tâmpenia cu “independenta energeticã in Romania”

Am vãzut ieri reactiile mai multor domni onorabili în emisiuni serioase si “echidistante”, difuzate pe televiziunile nationale, pe tema explorãrii si exploatãrii gazelor de sist. În esentã, se vorbeste despre faptul cã lãsând Chevronul sã exploateze gaze de sist în România, ne asigurãm independenta energeticã si scãpãm de blestemul rusesc. Eu nu sunt specialist, dar sunt convins cã numele Ilie Serbãnescu reprezintã o autoritate în România, în domeniu. De aceea, rog toti analistii, toti postacii, toti PR-istii Chevron sã citeascã cu atentie opinia de mai jos si sã termine cu aceastã tâmpenie cu “independenta energeticã”.

Jurnalul/ Ilie Serbanescu: Diversiunile dlui Ponta pe tema gazelor de sist

Într-o emisiune televizatã, prim-ministrul Ponta a spus, pentru a-l cita cât mai exact, cã este de acord cu exploatarea gazelor de sist dacã explorãrile în curs de derulare dovedesc existenta acestora si sunt respectate “standardele europene de mediu”, adãugând fãrã ezitãri argumentul cã doreste independenta energeticã a tãrii si sã nu se mai importe gaze rusesti scumpe. Problemele de mediu au fost expediate cu afirmatia cã deocamdatã se fac doar explorãri, iar problema economicã a fost pur si simplu ignoratã. Dl Ponta nu a spus mai multe, dar rareori mi-a fost dat sã aud atâtea diversiuni aglomerate într-o atât de scurtã perioadã de timp!

1. Contractele încheiate cu Chevron pentru perimetrele din zona Bârlad si din zona litoralului sudic sunt contracte tip care, dupã cum le aratã si numele, sunt de explorare, dezvoltare si exploatare. Asa cã, dacã Chevron obtine avizele pentru contractele încheiate si descoperã, indiferent dupã cîti ani, gaze de sist valorificabile în zonele respective, trece la exploatarea lor fãrã alte avize speciale.

2. Aceleasi contracte sunt contracte de redeventã. Statul român se alege cu o redeventã în bani (nu discutãm aici nivelul acesteia si alte aspecte conexe), dar nu cu gaze! Dacã va dori sã foloseascã gazele exploatate de Chevron, România va trebui sã le cumpere de la Chevron. Cum s-ar spune, sã-si cumpere propriile gaze!

3. Fiind vorba de gaze exploatate de la mari adâncimi, pretul va fi deosebit de ridicat, oricum mai ridicat decât cel al gazelor zise “conventionale” ce vin în zonã din Rusia.

4. Admitând însã cã pretul ar fi totusi mai mic decât cel al gazelor din Rusia, sã fi uitat dl Ponta cã România este în UE si cã vrea ca aceasta sã fie în continuare în UE?! La data la care vor ajunge sã fie exploatate, gazele din România, potrivit liberalizãrii preturilor în energie impusã de la Bruxelles si asumatã integral de prim-ministrul Ponta, vor fi livrate pe piatã la nivelul pretului gazelor importate din Rusia si, în cazul în care vor fi exploatate cu costuri mai mici, Chevron va încasa renta diferentialã. Atentie, Chevron în calitate de producãtor si nu statul român în calitate de proprietar al resurselor sau poporul român în calitate de consumator!!! Românii vor cumpãra tot scump si nu cumva mai ieftin!

5. Si apoi, sã fi uitat dl Ponta tocmai ceea ce a semnat si anume cã, potrivit acelorasi reglementãri impuse de la Bruxelles, producãtorii pot în mod liber sã exporte gazele exploatate fãrã a fi obligati cu nimic sã le destineze consumului din România. Asa cum si OMV poate exporta acum în mod liber gazele românesti exploatate aici. Cã n-a fãcut-o pânã acum este doar pentru faptul cã nu a avut pe unde! A uitat însã dl Ponta cã tocmai dânsul a avizat adaptarea urgentã a conductei Arad-Szeged spre a permite nu numai importuri, dar si exporturi de gaze?! Cum vrea dl Ponta sã asigure independenta energeticã fatã de Rusia cu gaze a cãror exploatare si livrare n-o controleazã?! 

Sursa Scris  de Gelu Ierimia 

Cum sa distrugi societatea civila – un proiect european

“Cea mai neagra disperare care poate sa cuprinda o societate este frica ca traind onest e inutil” – Corrado Alvaro

“Hai, mai, Valeriu, ma lasi cu scoala asta! Ce mare c… ai facut tu cu ea ?”

Robinet este un pusti din Ferentari. Are17 ani, frumusel tare – brunet, cu ochii albastri. Ne-am cunoscut acum patru ani. Am jucat fotbal impreuna si am incercat sa-l conving sa ramina la scoala. N-am reusit decit partial. Robinet a crescut inconjurat de hoti, droguri, smecheri, interlopi.

“Zi, Valeriu, citi ani de scoala ai facut?”

Ii raspund: vreo 20, in total.

“Si de cit timp muncesti?”

De mai bine de 20 de ani.

“Si ce ai? Masina? Casa? Bani? Cit ai cu totul, asa?”

I-am spus – incluzind datoriile de la banca. A ris.

“Bai, Valeriu – pai pe smechereala si cu putin noroc pot sa am mai mult decit tine in doi ani. Il stii pe …”

Sint fondatorul si am fost seful unei fundatii (ONG) din Romania. Fundatia pe care am condus-o pentru 5 ani a cistigat premiul UNICEF pe 2012 si premiul special la Gala Societatii Civile in 2012.

La inceputul lui 2013 am decis sa demisionez si sa nu mai lucrez in societatea civila.

Felul in care este gindit sistemul de finantare al societatii civile in Romania este disfunctional si de cele mai multe ori impotriva societatii civile. ONG-urile devin incet, dar sigur, prestatoare de servicii (cel mai adesea corupte) pentru Uniunea Europeana, guvern sau administratii locale. Functionalitatea lor este incet restransa la asigurarea unur servicii care sint considerate complicate sau nesigure de cei care platesc iar contributia lor la schimbarea in bine a societatii devine in cel mai bun caz minimala.

De asemenea, fondurile europene sint gindite pentru Franta, Germania, Anglia – tari cu birocratii bine platite, care au mult mai putine motive pentru a risca frauda sau coruptia. Birocratii europeni care au gindit parcursul birocratic au pornit de la ideea gresita ca societatea civila in Romania este la nivelul societatii civile din Europa de vest, si-a dovedit utilitatea si poate fi sustinuta financiar de catre cetateanul roman responsabil si ca, in acest fel, se poate acoperi co-finantarea obligatorie pentru accesarea fondurilor europene.

Vorbind despe fondurile elvetiene, ca si despre cele norvegiene, acestea au prioritati si conditionalitati stupide, din cauza faptului ca oameni care le-au gindit nu au nici experienta, nici motivatia necesara pentru a le adapta la nevoile reale din tarile sarace.

Astfel ca ajungem sa aruncam bani pe conferinte, pe rapoarte inutile, pe traininguri irelevante. Stimulam raportari false si tinem discursuri sforaitoare.

Problema reala care decurge din toate acestea este faptul ca nu reusim sa sprijinim in mod sustenabil pe cei care lucreaza in comunitati si care, intr-adevar au un impact real.

Am discutat toate acestea cu inalti functionari europeni si cu ambasadori. O parte dintre idei nu sint ale mele, ci ale lor. Toata lumea este de acord ca problemele de mai sus exista si ca ar trebui rezolvate.

Sa minti pentru o cauza nobila

Cu toate acestea … “asa functioneaza afacerea – nu avem cum sa o schimbam – trebuie sa te adaptezi la sistem”. Trei reprezentanti (incluzind un diplomat) ai celui mai mare finantator al societatii civile din Romania mi-au spus asta, vazind si fiind de-a dreptul impresionati de ceea ce facem in cartierul bucurestean Ferentari.

Traducerea aprecierii a fost de fapt alta. Ni s-a sugerat, cu alte cuvinte ca “trebuie sa mintim”. Sa scriem proiecte false si sa intocmim rapoarte false. Sa “furam” practic din banii pe care ii primim pe niste proiecte (despre care stim chiar din momentul in care le scriem ca sint timpenii, dar timpenii “agreate” de cei care ne vor evalua), pentru a primi finantarea pentru ceea ce ar trebui de fapt sa facem.

Cei care stiu ca, intr-adevar facem lucruri bune, vor inchide ochii si ne vor accepta rapoartele false, stiind ca am meritat, in fapt, sa fim finantati.

O buna parte a ONG-urilor din Romania sint astfel vulnerabile la un audit serios. In cele mai bune cazuri, managerii ONG-urilor fac o echilibristica la limita legalitatii, pentru a asigura supravietuirea organizatiilor pe care le conduc. Compromisuri, fraude, minciuni sau exagerari in raportarile catre finantatori sint nu numai caracteristici ale clasei politice romanesti, dar si ale societatii civile.

Fondurile europene distrug sau compromit societatea civila din Romania. Cele mai multe ONG-uri au sarit de la finantari de citeva zeci de mii de euro pe an la citeva milioane, in conditiile in care capacitatea institutionala nu a crescut.

De la activist la manager

Liderii activisti care doreau sa schimbe Romania au devenit manageri (in general fara experienta sau educatie formala) de companii cu bugete enorme, dependenti de salarii nejustificabil de mari. Banii au devenit principala motivatie a celor care se angajeaza in ONG-uri.

Functionarul public care selectioneaza si supervizeaza proiectele europene primeste uneori un salariu de zece ori mai mic decit salariul aceluia pe care trebuie sa-l controleze. Acelasi functionar stie ca, in fapt, ONG-urile in general mint ca au bani de co-finantare si ca folosesc o parte din salariile supradimensionate din proiect pentru a acoperi finantarea pe care au spus ca o au. Stie, de asemenea, ca ONG-urile vor fi obligate sa aiba costuri ineligibile si ca vor incerca sa le reduca prin tot felul de inginerii financiare care pot fi interpretate ca fiind legale sau ilegale. Stie si ca legislatia este prost facuta si permite ambiguitate. Stie ca trebuie sa distribuie bani – cit mai multi bani. Stie ca ONG-isti vor prefera sa-i dea o spaga serioasa decit sa aiba proiectul blocat – ceea ce ar duce la falimentarea organizatiei.

In 2008 am fost invitat sa evaluez proiecte depuse pentru finantari europene. Le-am respins pe primele sase pe care le-am evaluat. Unul dintre ONG-urile care au aplicat dorea o finantare enorma incluzand 9 calculatoare super performante pentru a tine evidenta a mai putin de 300 de beneficiari. Finantarea unei masini si cererea de finatare pentru combustibil erau si ele cererei aberante. In mod practic oamenii ar fi trebuit sa mearga continuu timp de 8 ore in fiecare zi in cercul de diametru de maximum 2 km in care se aflau acei beneficiari.

Mi s-a spus ca trebuie aprobate 42 din 45 de proiecte, si ca ar trebui sa am standarde mai flexibile. Am refuzat.

Mi s-a spus apoi in mod explicit ca trebuie sa aprob, caci este vorba despre bani europeni, pe care altfel ii dam inapoi. Am preferat sa demisionez, desi evaluarile erau foarte bine platite. Proiectul exemplificat a fost aprobat.

Un director de la Comisia Europeana imi justifica acum citeva luni ca nu exista linie de buget pentru finantarea lucrului in ghetouri si ca cei 550.000 de euro cheltuiti pe o conferinta despre saracie, de o zi si jumatate, la un hotel de 5 stele este absolut stupida si fara nici un rezultat. A trebuit sa fie insa facuta, caci altfel banii ar fi fost returnati.

Cea mai scumpa birocratie din lume

Banii europeni sint bani publici. In loc sa fie gaste modalitati prin care fondurile europene sa devina eficiente, functionarii Comisiei Europene fac tot ce pot pentru a pastra un status quo idiotic, dar perfect comfortabil. Din cind in cind, Comisia arunca pisica moarta in ograda guvernelor.

La o intilnire cu fostul ministru al fondurilor europene, ni s-a explicat ca interesul Romaniei este de a atrage fonduri cit mai mari si ca poiectele sociale sint prea mici si deci neinteresante pentru minister. In acelasi timp, era de acord ca problemele sociale in Romania sint cele care ar trebui sa fie prioritare si ca proiectele mari au riscurile cele mai ridicate pentru a fi vinate de mafioti si politicieni corupti si, intr-un final, de a fi inchise de catre Comisia Europeana. Oricum, pentru a ramine in pozitia de ministru el era obligat de a atrage cit mai multe proiecte mari, foarte riscante, si de a ignora proiectele de care in fapt Romania avea mult mai multa nevoie.

Stimulentele pentru coruptie si minciuna a fondurilor structurale sint foarte serioase si continua sa fie ignorate atit de catre Comisia Europeana si guverne, cit si de catre ONG-uri. Toata lumea are un interes ca banii sa fie cheltuiti, indiferent cum. Comisia are nevoie sa-si cheltuiasca bugetul si sa ceara un buget mai mare care sa justifice salariile celei mai scumpe si comfortabile birocratii din lume. Guvernele au nevoie sa atraga cit mai multi bani pentru a arata bine in fata alegatorilor si pentru a putea sa-si finanteze clientela politica. ONG-urile au nevoie de banii europeni, fara de care marea lor majoritate nu ar putea exista, devenind dependente de un nivel de trai care e foarte apropiat de cel al demnitarilor de rang inalt.

Din pacate, multi dintre cei care cer reforma sint incapabili sa accepte nevoia de reforma din interiorul propiilor institutii sau organizatii. Liderii societatii civile din Romania sint la fel de ezitanti in a se reforma, precum sint si politicieni romani sau functionarii europeni. Desigur sint si exceptii, dar exceptiile existente nu sint capabile sa forteze reforma.

Ideea lui Robinet, ca inchizind ochii si mergind pe “smechereala” si “cu un pic de noroc” ne “scoatem” este in fapt dominanta nu numai in ghetoul in care creste, ci si in interiorul elitelor societatii romanesti si birocratiei europene. Singura diferenta e ca educati la cele mai bune universitati din tara, sau din lume, cei din urma vor gasi justificari si cuvinte sofisticate, asa incit sa poata justifica coruptia, furtul si lenea intelectuala.

Reforma e totusi posibila. Avem indeajuns de multi oameni capabili sa produca schimbarea. Problema este ca cei care ar trebui sa se schimbe, au mult mai mult de cistigat in a pastra sistemul asa cum este.

Comenteaza pe blogul lui Valeriu Nicolae.

sursa http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15728481-cum-distrugi-societatea-civila-proiect-european.htm

Ceva util pentru cei care folosesc sapun hand made

Ceva util pentru cei care folosesc sapun hand made

1. In primul rand, aveti grija ce cumparati. Nu toate sapunurile declarate naturale sunt cu adevarat naturale. Culoarea si mirosul le dau de gol. Daca sunt foarte colorate, gen semafor, sau foarte aromate, gen guma de mestecat sau bomboane ,este clar ca nu doar mama natura a contribuit la compunerea lor.De asemenea, feriti-va cat puteti de sapunurile transparente, pentru ca acestea contin alcool. Chiar vreti sa va spalati cu alcool? Nu cred. Mai bine il beti, in cantitati moderate, e chiar benefic . 

Cate ceva

La IarmarEco, am fost si cu otet de mere. A fost cel mai ieftin pret de pe piata. 15 lei sticla de juma de litru, pe cand ea costa pe piata 45 lei. E de calitate superioara si e foarte util. Ia cititi mai jos:

http://www.formula-as.ro/2006/701/medicina-naturista-25/un-leac-milenar-otetul-de-mere-6671 

Dar, am mai fost si cu ulei macerat de musetel si pojarnita

ia vedeti si ceva proprietati http://www.bizoo.ro/firma/imunostimplafar/vanzare/5044123/ulei-de-musetel-macerat-uleios-50ml-mayam

http://www.terapiinaturiste.ro/fitoterapie-sunatoarea.php

Am avut un pret  de invidiat, doar ca eu nu am stiut cum sa va explic toate proprietatile terapeutice.

In fine, cu siguranta e ceva bun, asa ca va poftim la cumparaturi.

 

IarmarEco -un iarmaroc al sanatatii

Venita din provincie la un targ de produse si conceptii eco organizat la Chisinau  http://diez.md/2013/10/05/foto-iarmareco-in-poze-gustoase-si-sanatoase/ de NGO Eco-visio, am ramas cu un gust placut de toamna, arome si culori naturale.

 

Mi-a placut evenimentul ca a fost organizat intr-un mod natural, firesc, fara fite si coconade de pseudoelitism. Mi-am revazaut chiar unii colegi onegisti, ceea ce m-a bucurat, si am inteles ca Moldova intr-o buna zi va renaste. Asta poate fi un inceput – http://eco-village.md/ro/prezentarea (Liliana, vreau si eu casa de lut, doar ca a mea trebuie sa fie taraneasca) 

Am inteles ca persoanele venite acolo chiar cauta produse si solutii naturale si sanatoase. Nu au venit acolo ca e trendy sa fii ecologist.

Ei,  am fost si eu pe acolo cu sapun facut acasa, suta la suta natural (si de asta s-au convins cei care au participat la atelierul meu neterminat) fara coloranti sintetici, facut direct din uleiuri si nu din baza de sapun, ceea ce este o  diferenta.

 

Am fost prinsa in capcana modestiei, punand un pret mai mic decat existand pe piata din Chisinau, astfel cumva daunand la reputatia produsului. Oamenii aveau preconceptia ca daca este mai ieftin, inseamna ca nu este asa de bun, desi produsul era net superior. Ei de acum incolo voi sti ca la Chisinau trebuie sa vand bucata de sapun natural hand-made cu 50 lei, exceptie facand cei care deja au cumparat si s-au convins de calitate.

Intrucat ocupatia mea principala este alta, nu am reusit sa le fac un ambalaj “fancy”, crezand cu naivitate ca cel mai mult conteaza calitatile si nu ambalajul. In fine, nu ma plang mai mult.

Pe de alta parte taaaare m-a bucurat interesul celor prezenti pentru atelierul meu de sapun. Stiu, businessul nu iarta pe cei ca alde mine. Mai ales daca spui secrete. Secrete care le-am invatat timp de 3 ani, si care m-au costat timp, efort si produse nereusite.

Dar, probabil eu nu vreau sa fac business, vreau ca lumea sa aiba acces la libertate.

Libertate de a-si creea propriile produse, de a intelege cum functioneaza niste reguli in univers, cum este sa traiesti cu adevarat.

Ce sa zic, am dat si un interviu. L-or pune asa cum am zis, sau il vor cenzura, nu stiu. Dar la intrebarea “Cum putem schimba mentalitatea oamenilor din Moldova sa devina mai ecologisti?” am raspunsul meu, care difera. Noi nu avem nevoie de a schimba mentalitatea noastra. Noi avem nevoie sa revenim la ceea ce am fost. La gospodarii harnici, responsabili si curati trupeste si sufleteste de mai dinainte. Atunci cand noi intoxicam sufletul cu manelisme, elitisme si prostisme, nu are cum sa nu provocam gunoi si dezastru.

Pentru cei care le-am dat carti de vizita si vor intra pe blog, promit ca voi continua sa scriu si sa le ofer detalii si resurse despre sapun.

Probabil ca o sa pun o rubrica de vanzare a sapunului pentru cei care nu au timp sa il produca.

Va astept cu drag pe blog si promit ca o sa am noutati despre sapun natural, otet natural si uleiuri terapeutice foaarte bune.

Un colind pentru Moldova

Sa aveti o vizionare placuta, chiar daca e realista.

O poezie de Anul Nou

Masa de seara… Este Anul Nou,-

Cu totii la masa, ca in cavou.

O scena de teatru cu actori dramatici

Dintr-o piesa pentru psihopatici…

 

Anul Nou cu totii asteptam,-

Vinul sa curga, apoi sa mancam…

In Anul Nou ne grabim sa fim

Cu pasi rapizi… Vrem sa murim!

 

Si nu ne dam seama ca miezul noptii,

Dand nastere valsului mortii,

Este al satanistilor ceas,

Dar noi dansam far-de popas…

 

Facand pe plac acestor draci,

De-abia valsam ca grei gandaci…

Numai lui Hrist sus din icoana

In inima ii facem rana…

 

1 ianuarie 1999